A înviat Hristos din morţi,

prin El şi noi vom învia

când slava Lui se va ivi,

când glasul Lui ne va chema.

Refren:

Vom învia, vom învia,

având credinţă tare,

/ce fericiţi noi vom cânta

în Sfânta Sărbătoare!/

Uitat va fi-al morţii mormânt

în care-am fi zăcut cândva,

şi-n al Luminii alb veşmânt

spre Ceruri ne vom înălţa.

Când strălucirea făr-apus

a Feţei Lui o vom privi,

noi toţi pe Cer lângă Isus

de-a pururi ne vom veseli.

A înviat Isus iubit-

-nădejdea sufletului meu,

Mântuitorul meu slăvit

prin Tine am să-nviu şi eu.

/A-nviat din morţi Hristos! A-nviat,a-nviat!/

Cerul e mai luminos şi pământul mai frumos,

A-nviat din morţi Hristos! Adevărat,a înviat!

/A-nviat din morţi Isus1 A-nviat,a-nviat!/

Diavolul a fost răpus,întunericul s-a dus,

A-nviat din morţi Isus! Adevărat,a înviat!

/A-nviat din morţi Hristos! A-nviat,a-nviat!/

Cântă imnuri maiestos îngeri Sus şi oameni jos,

A-nviat din morţi Hristos! Adevărat,a înviat!

Acel ce pururi are grijă
de orişicine-i în necaz,
îţi numără şi ţie paşii
şi lacrimile pe obraz.

Refren:

Să nu-ţi pierzi, la necaz, credinţa
şi nici nădejdea când ţi-e greu;
nici dragostea, când eşti la bine,
că-n ele-L pierzi pe Dumnezeu!...

El ştie cât să-ţi lase lupta
de greutăţi şi de-ndoieli;
la timp iţi va trimite harul
prin care sufletul să-ţi speli.

El ştie cât să-ţi lase-n lume
viaţa-n bine să-ţi răsfeţi
şi să ţi-o ia când e să-ţi piardă
Comoara veşnicei vieţi.

El ştie când e de mustrare
nevoie spre-ndreptarea ta,
El ştie flacăra-ncercării,
cât poţi să stai - şi când s-o ia.

Să-I mulţumeşti de tot ce Domnul
îţi dă-n viaţă de-orice fel,
pe El Îl ai când ai credinţa,
nădejdea şi iubirea-n El.

A noastre inimi se ridică

mai sus de vălul greu de fum,

/o clipă doar, o turmă mică

şi-apoi sfârşi-vom greul drum./

La capăt Tu ne-aştepţi Isuse,

să ne ridici orice dureri

/şi-a noastre suferinţi nespuse

se vor preface-n mângâieri./

Se va sfârşi pe totdeauna

cu lupta de pe acest pământ

/şi ne vei da atunci cununa

ce ne-ai păstrat-o-n Cerul sfânt./

O,ce nespusă fericire

în Cer cu îngeri mii de mii,

/ne vom uni şi-ntr-o simţire

cânta-Ţi vom sfinte melodii./

La nesfârşita sărbătoare,

o lume-ntreagă va privi,

/Isus ca Rege şi ca Soare

pe veci de veci va străluci./

Dar până-n ziua Ta cea mare

când toate acestea s-or schimba,

/Tu să ne fii mereu scăpare,

căci lumea este atât de rea./