Mama dulce mama mea
Mamă, dulce mama mea, Domnul harul Lui să-ţi dea,
eu în veci voi mulţumi, că mult m-ai putut iubi,
mamă, dulce mama mea.
Viaţă-n lume când mi-ai dat, tu m-ai binecuvântat,
rugându-te lui Hristos să mă facă credincios,
mamă, dulce mama mea.
Dar eu, mamă, cum creşteam, de Hristos mă-nstrăinam,
calea sfântă n-am iubit, vorba ţi-am nesocotit,
mamă, dulce mama mea.
Eu mergeam la rău cântând, tu-n genunchi stăteai plângând
şi când, noaptea, mă-ntorceam, tot rugându-te te-aflam,
mamă, dulce mama mea.
Eu râdeam spre lumea rea, ţie inima-ţi plângea;
numai singur Dumnezeu ştie cât ţi-a fost de greu,
mamă, dulce mama mea.
Dar când Domnul S-a-ndurat, plânsul tău l-a ascultat,
a mea inimă s-a frânt şi-am pus sfântul legământ,
mamă, dulce mama mea.
O, ce mult te-ai bucurat când la Domnul m-am predat,
tu cu lacrimi mulţumeai şi pe Domnul lăudai,
mamă, dulce mama mea.
Şi de-atunci, şi azi, mereu te mai rogi lui Dumnezeu
să m-ajute-n lucrul sfânt cum I-am pus eu legământ,
mamă, dulce mama mea.
Eu în veci îţi sunt dator şi-ţi voi mulţumi cu dor;
Domnul Dumnezeu să-ţi dea dulce-mpărăţia Sa,
mamă, dulce mama mea.