O ce divin

O, ce divin e tot ce-mi leagă, Isuse, sufletul de Tine,
ce fericită-mpărtăşire de Tine-nlănţuit mă ţine!
Ce sfinte revărsări de daruri trăirea pe Tabor mi-o suie!
O stare-aşa ca lângă Tine, Isuse-n lumea asta nu e.

De ce atunci nu pot, ca nimeni, să Te iubesc şi-ascult mai tare?
De ce nu pot, când chiar aceasta mi-ar fi răsplata cea mai mare?
De ce, când chiar ce-aş da mai grabnic m-ar binecuvânta mai bine?
De ce mereu se poate spune cât sunt în stare pentru Tine?

Iubirea mea aş vrea să spargă cuvintele, trecând prin ele,
curajul meu să-ntreacă margini şi duhul meu să-ntreacă stele!
Trecând, mereu trecând, să suie ca Steaua Naşterii, întruna,
să se oprească doar Acolo unde eşti Tu, pe totdeauna!

Traian Dorz