De Tine simt nevoie al inimii-mi Stapan

De Tine simt nevoie, al inimii-mi Stăpân,

când valuri m-ameninţă, cum singur să rămân?

 

Cum voi putea eu, oare, la tărmuri ca s-ajung

de nu-mi vei fi Tu sprijin pe drumul greu şi lung?

 

In marea-mi slăbiciune, Tu eşti puterea mea,

în Tine am viaţa şi-n Tine-o voi avea.

 

De Tine simt nevoie, al vieţii mele Dor,

de Tine, Soare Dulce şi Scump Mântuitor.

 

Rămâi pe totdeauna, rămâi în viaţa mea,

de Tine simt nevoie deplin a Te avea!