In zadar se mai grabeste cel ce pleaca prea tarziu

 

 

În zadar se mai grăbeşte

cel ce pleacă prea târziu,

alergarea lui sfârşeşte

cu un strigăt în pustiu.

 

  Pentru mântuirea ta,

  nu mai sta, nu mai sta!

  Pentru Cerul tău frumos,

  vino-acum, vino-acum, la Hristos!

 

În zadar se mai frământă

cel ce n-a vrut când putea,

mila şi chemarea sfântă

şi-are vremea ei şi ea.

 

În zadar se mai căieşte

cel ce-a ars ce n-are preţ,

râsul clipei îl plăteşte

plânsul veşnicei vieţi!

 

În zadar va plânge-odată

vremea harului de-acum,

cel chemat cu-atâtea lacrimi

dar nu-i pasă nicidecum!

 

Câtă vreme încă este

Cale şi prilej şi har

nu uita de toate aceste

căci curând va fi-n zadar!