Sa stiu sa tac
Să ştiu să tac, când Iuda-ntreabă de Tine şi de Ghetsimani,
să nu Te vând cu-o sărutare, să nu-Ţi spun taina la duşmani.
Să ştiu să spun, când orbii-ntreabă de Tine pe ce drum cobori,
ca toţi să-Ţi iasă înainte şi să se-ntoarcă văzători.
Ajută-mă să ştiu cum Tu doreşti să fiu,
cum să vorbesc şi cum să tac, ca voia Ta s-o fac.
Să ştiu să uit ce dau la alţii, să nu mai cer napoi ce-am dat,
că tot ce nu-mi plăteşte nimeni plăti-mi-vei Tu îndestulat.
Să ştiu să ţin în minte numai ce-s eu dator a da oricui,
spre-a nu rămâne niciodată dator, nimica, nimănui.
Să ştiu să iert oricare vină a semenilor mei, mereu,
ca şi-ale mele să le poată ierta, pe toate, Dumnezeu.
Dar şi să ştiu să nu-mi iert mie nici într-un mic păcat să cad,
ca nu cumva chiar pentru-acela să meargă cineva în iad.