Azi mă adresez ție, suflet al meu,

„Predici în celula singuratică”
Richard Wurmbrand

Nu mai sunt în stare a vorbi cu Creatorul meu. Nu mai pot striga către El cu glasul meu. Nu mai pot să mă adresez de la distanță nici fraților și surorilor mele, ca altădată.

Nici o altă carte nu a putut să ne arate
ce este Dragostea, așa cum a făcut
Cuvântul lui Dumnezeu.

Nimeni de pământul acesta nu poate trăi într-o legătură de dragoste așa cum o fac cei ce Îl cunosc pe Dumnezeu prin Domnul Iisus Hristos și Duhul Sfânt. Domnul să ne îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos!

2 Tesaloniceni 3.5

 

Scriptura în Școală

Prof.Dr.Maria Francisca Băltăceanu
Ziarul Lumina,  23 Octombrie 2016

 

Am mai povestit, în diferite ocazii, unele momente din viața mea în care mi-a fost dat să mă apropii de Scriptură și cum această apropiere a fost pentru mine fundamentală. N-aș vrea să mă repet, dar unele lucruri sunt importante pentru ce mă gândesc să spun acum. 

Poezia fratelui Traian Dorz este ca o rugăciune rostită cu timiditatea penitentului umil.

 Sergiu Grossu

 

Scrie în cartea Apocalipsei: „Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul! Da, zice Duhul, ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!” (Apocalipsa, 14. 13). Verse­tul acesta i se potriveşte, în chip deosebit, aceluia dintre ostenitorii Oastei Domnului, căruia Părintele Iosif Trifa îi spunea întotdea­una, cu o ruptură de suflet: „Dragă Dorz”.

Raport al Comitetului Creştin pentru apărarea libertăţii religioase şi de conştiinţă în România

23 august 1978

 

Persecuţia Mişcării “Oastea Domnului”
din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Oastea Domnului a fost fondată în anul 1923 de un preot român ortodox din Transilvania, Iosif Trifa. Fiind, în esenţă la început, o mişcare de reînnoire morală, Oastea Domnului s-a transformat într-o mişcare de trezire şi trăire evanghelică, misionară laică în interiorul ortodoxiei.  În perioada sa de înflorire, în anii 1935-1940, milioane de creştini români-ortodocşi, printre care şi preoţi, participau la activităţile de evanghelizare, la tipărirea de literatură creştină şi la adunările în aer liber.