Sa nu pot Doamne sa ma las

 

  

Să nu pot Doamne să mă las,

de Tine niciodată,

chiar de-aş lăsa la orice pas

o dragoste-ngropată!

 

Cu cât mă duc mereu şi vin

mai singur de oriunde,

de a Ta iubire mai deplin

doresc a mă pătrunde.

 

În orice loc, de orice rând,

Cărarea-nsingurată

să mi-o învăluie mai blând

Lumina Ta curată.

 

Să n-am amar neîndulcit,

nici nopţi neluminate,

nici orizont nestrălucit,

nici cereri zbuciumate...

 

Ci numai Tu să-mi fii mereu

Prieten pe-orice cale,

iar dorul sufletului meu-

trăirea Voii Tale.

 

Mai greu de-ar fi cu orice pas

să-mi ardă viaţa toată,

să pot orice, dar să Te las

să nu pot niciodată!