Intr-o zi ca asta, Doamne


 

 

Într-o zi ca asta, Doamne, erai prins

şi legat cu funii, Te lăsai împins,

|:dus la judecată Te lăsai bătut

sărutat de gura care Te-a vândut.:|

 

Şi vândut de gura ce Te-a sărutat,

Te-ai lăsat în vină, Cel nevinovat,

|:Miel Tăcut de jertfă, singur Te-ai adus,

ca să se-mplinească ce fusese spus.:|

 

N-ai răspuns la nimeni când Te-nvinuia,

sufereai ocara celui ce lovea,

|:sufereai ruşinea celui ce-a scuipat

— era ceasul care trebuia răbdat.:|

 

Ce-ai răbdat, o, nimeni nu va şti nicicând,

pentru toate, Ţie ne-nchinăm zicând:

|:Slavă mult răbdării Tale ce-o aduci,

slavă Jertfei Tale, sfintei Tale cruci.:|