Intr-o zi ca asta, Doamne
Într-o zi ca asta, Doamne, erai prins
şi legat cu funii, Te lăsai împins,
|:dus la judecată Te lăsai bătut
sărutat de gura care Te-a vândut.:|
Şi vândut de gura ce Te-a sărutat,
Te-ai lăsat în vină, Cel nevinovat,
|:Miel Tăcut de jertfă, singur Te-ai adus,
ca să se-mplinească ce fusese spus.:|
N-ai răspuns la nimeni când Te-nvinuia,
sufereai ocara celui ce lovea,
|:sufereai ruşinea celui ce-a scuipat
— era ceasul care trebuia răbdat.:|
Ce-ai răbdat, o, nimeni nu va şti nicicând,
pentru toate, Ţie ne-nchinăm zicând:
|:Slavă mult răbdării Tale ce-o aduci,
slavă Jertfei Tale, sfintei Tale cruci.:|