Inca sunt departe, lupt

 

Încă sunt departe, lupt,zările-s străine,

urlă patimi nentrerupt ura lor spre mine.

Încă sunt pe drum,alerg nencetat spre Ţintă,

/timpu-i tot mai scurt,dar merg,somn să nu mă mintă./

 

Lucru-i tot mai mult,trudesc,nopţile-mi fac zile,

toate câte putrezesc lepădându-mi-le .

Tu eşti chiar la uşă,vii,lumea geme-n muncă

/dezbinaţii Tăi copii uită de Poruncă./

 

Mi-arde faţa pentru tot ce-ar putea şi nu e,

spre Lumină-aş vrea să-mi scot neamu-ntreg să-mi suie.

Doamne,de-ar putea ai mei mai grăbit să vadă,

/ce-aş cânta,strângând cu ei fericita roadă!/

 

Şi ce liberi Ţi-aş slăvi Faţa fericită

când,la capăt,mi-aş privi slujba împlinită!

Doamne,de-ar putea ai mei mai grăbit să vadă,

/ce-aş cânta,strângând cu ei fericita roadă!/

---