Traian Dorz, fragment din Zile și adevăruri istorice

…Viaţa noastră, care, în mod normal, ar trebui să se desfăşoare într-o continuă interdependenţă şi într-o dulce părtăşie şi întrepătrundere cu Dumnezeu cum este viţa cu rădăcina şi frunza cu ramul, familiarizându-ne şi încorporându-ne în El, se petrece de fapt altfel.

Ernest Bernea 1939

Omul, prin natura şi condiţia lui, a purtat dealungul vremurilor o luptă dureroasă şi continuă  pentru câştigarea unui prisos de bine. În epoca modernă şi contemporană acest bine a fost văzut sub forma civilizaţiei şi a progresului. Singur sau în colectivitate omul s’a străduit în acest sens.

Dorinţa îngâmfată după locurile înalte, după întâietate nemeritată

Fragment din "Cireşul înflorit" de Traian Dorz

Dorinţa îngâmfată  după locurile înalte din lumea aceasta şi după întâietate nemeritată este o ispită dintre cele mai mari şi mai atrăgătoare, cu care diavolul îi chinuieşte şi-i înşeală pe mulţi oameni. Mai ales pe cei care sunt mărunţi sufleteşte, dar umflaţi de mândrie şi înnebuniţi de ambiţii. Pe cei care n-au talent, dar au pretenţii, n-au însuşiri şi daruri pentru o slujbă înaltă, dar au o pornire hămesită să o dobândească prin orice mijloace. Nu sunt vrednici să ocupe un scaun înalt, dar fac totul să-l ajungă, luptând cu toată prefăcătoria şi linguşirea, cu toată slugărnicia faţă de cei mari şi cu toată mârşăvia faţă de cei mici, numai să-şi ajungă scopul lor.

Istoria unei Jertfe

Traian Dorz

Sibiu, vineri 11 februarie 1938, ultima zi din viața Părintelui Iosif Trifa

Azi-noapte aproape n-am dormit deloc, deşi eram atât de obosiţi. Din camera unde dormeam doar eu cu fratele Marini, auzeam adeseori gemetele reţinute ale părintelui suferind. Şi, de fiecare dată, ne străpungeau inima de durere. De câteva ori Titus venise să-l întrebe dacă nu are cumva nevoie de ceva. I-a dat câte un calmant.

Preot Iosif Trifa

Să creştem în toate privinţele, "până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos.

Bărbaţi slabi, după mersul lumii acesteia sau bărbaţi puternici, după voia lui Dumnezeu

Dan Bercian

După ce Dumnezeu l-a creat pe Adam i-a încredinţat acestuia conducerea şi stăpânirea întregului pământ. Cu siguranţă în Adam a fost un potenţial extraordinar de a conduce şi stăpâni, de a fi reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ. Eva trebuia să-i fie doar un ajutor. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat atunci când Eva a preluat iniţiativa.

Fiindcă am primit ca dar, pe Fiul lui Dumnezeu ca Mântuitor, Domn și Împărat, și o Împărăție care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică.

Fr. Nicu Trandafir