O, Parinte-al Mangaierii

 

 

O, Părinte-al Mângâierii
vezi-mă din Cerul sfânt ,
căci în braţele durerii
şi-n suspinuri mă frământ.

 

Tinde-Ţi mâna Ta cea dulce
spre-al vieţii mele chin
Mâna care-mi poate-aduce
suferinţelor alin.

 

Şi-mi coboară-n suflet iară
Pacea mângâierii az’
căci mi-e inima amară
şi-mi curg lacrimi pe obraz.

 

Nopţi întregi de taine pline
stau în rugă şi veghez
şi Te chem să vii la mine
căci de Tine însetez.

 

Zile-ntregi Te strig, Părinte
şi Te-aştept să vii, curând,
mi-arde inima fierbinte
după Tine sunt flămând !

 

— O Părinte-al Mângâierii
vezi adâncu-n care gem ,
căci din braţele durerii
cu amar suspin Te chem.