Eu n-am avut vreodata

 

Eu n-am avut vreodată s-aduc vreun dar,Isuse,

pentru iubirea care mi-ai pus-o căpătâi,

doar dragostea curată şi dorurile duse

şi-nveşmântate-n Soare mi-au fost la fel ca-ntâi.

 

Refren:

Iubirea,o,numai iubirea,lumină din inima mea

să-Ţi cânte în graiuri nespuse,o,Doamne Isuse,aş vrea!

 

Şi n-am,iubit Isuse,cuvinte de-nchinare,

nici rugă de mărire cum aş dori să pot,

căci graiuri nemaispuse în veac n-ar fi în stare

s-arate ce sfinţire e-n harul Slavei tot.

 

Nici n-o să am cuvinte topite în iubire,

nici dragoste aprinsă cât aş dori s-adun.

De-aş vrea să-Ţi spun prea multe,Ţi-aş scade din mărire,

căci slova e prea strâmtă,oricum aş vrea s-o spun.

 

Dar o să am odată o harfă fără seamăn,

ce-Ţi va cânta-mpreună cu zeci de mii de sfinţi,

când veşnicia toată va fi cu mine geamăn,

ca-n cea mai dulce strună-cântările fierbinţi.