Eu n-am avut vreodata
Eu n-am avut vreodată s-aduc vreun dar,Isuse,
pentru iubirea care mi-ai pus-o căpătâi,
doar dragostea curată şi dorurile duse
şi-nveşmântate-n Soare mi-au fost la fel ca-ntâi.
Refren:
Iubirea,o,numai iubirea,lumină din inima mea
să-Ţi cânte în graiuri nespuse,o,Doamne Isuse,aş vrea!
Şi n-am,iubit Isuse,cuvinte de-nchinare,
nici rugă de mărire cum aş dori să pot,
căci graiuri nemaispuse în veac n-ar fi în stare
s-arate ce sfinţire e-n harul Slavei tot.
Nici n-o să am cuvinte topite în iubire,
nici dragoste aprinsă cât aş dori s-adun.
De-aş vrea să-Ţi spun prea multe,Ţi-aş scade din mărire,
căci slova e prea strâmtă,oricum aş vrea s-o spun.
Dar o să am odată o harfă fără seamăn,
ce-Ţi va cânta-mpreună cu zeci de mii de sfinţi,
când veşnicia toată va fi cu mine geamăn,
ca-n cea mai dulce strună-cântările fierbinţi.