Cand Te-au dus Isuse

 


 

Când Te-au dus, Isuse-n Templu,

bucurie îngerească

avu Simeon bătrânul

c-a putut să Te cunoască.

 

Că ceruse să nu moară

până-Ţi va vedea ivirea,

Soare veşnic al Iubirii,

Care mântui omenirea.

 

Iar când Te-a văzut, Isuse,

liniştit putea să moară,

liniştită-i numai moartea

celor care Te aflară.

 

Fă ca şi-astăzi să Te-aştepte

toţi ca el când Te vei naşte.

Doamne, nimeni să nu moară

până nu Te va cunoaşte !