Iubite, cand vei fi departe

Iubite, când vei fi departe,
de sori şi de lumini încins,
adu-ţi aminte, prima rază,
în suflet, cine ţi-a aprins.(bis)

Când vei fi-ajuns pe culmea naltă
spre care-ai vrut şi te-ai luptat,
adu-ţi aminte mâna care
la primii paşi te-a ajutat.(bis)

Când vei fi-ajuns stăpân pe harul
cereştii lumi de melodii,
adu-ţi aminte cine-n suflet
ţi-a scris întâile-armonii.(bis)

Când vei fi-ajuns cu-ntreg hotarul
vieţii tale înflorit,
adu-ţi aminte ochii care
întâii crini ţi-au răsădit.(bis)

Când Dragostea-ţi va umple viaţa
cu tot cuprinsu-i minunat,
adu-ţi aminte sânu-acela
ce te-a-ncălzit şi legănat.(bis)

Adu-ţi mereu, adu-ţi aminte
şi niciodată nu uita,
cât preţ, ce jertfe şi ce lacrimi
s-au dat spre fericirea ta.(bis)